Rotonda din Cetatea Orăștiei – important monument ecleziastic de secol XII cu roluri multiple

Rotonda din Cetatea Orăștiei, reprezintă vestigiile celei mai vechi biserici din cetate. Fundația acesteia a fost descoperită în 1992, iar cercetările au durat pe parcursul a șapte ani. În tot acest timp, cercetătorii au scos la lumină o sumedenie de artefacte care i-au ajutat să realizeze o imagine cât se poate de clară asupra acestui monument.

Edificată la începutul secolului al XIII-lea clădirea avea două nivele și a fost construită din piatră, legată cu mortar, însă au fost folosite și materiale mai vechi, din Epoca Romană, precum tegule ștampilate sau spolii de piatră. Dimensiunea ei, de 9,5 metri, este comparabilă cu cea a Rotondei de la Geoagiu, considerată cel mai vechi monument medieval funcțional din Transilvania.

Impresionantul monument poate fi admirat de vizitatori în incita Cetății Orăștiei.

Prima fază de construcție – rol de capelă de curte nobiliară

Rotonda din Cetatea Orăștiei a fost amplasată pe cea mai timpurie fortificație, o cetate cu val de pământ și palisadă de lemn, de formă ovală. Edificată la începutul secolului al XIII – lea, clădirea avea două nivele. Un demisol cu intrare la apus și încăperea circulară boltită semisferic.

În mijlocul acestei încăperi se află o coloană centrală de zidărie, iar deasupra se afla capela circulară cu absidă la răsărit, ce îndeplinea rolul de altar, cu intrarea spre vest, prin intermediul unor trepte.

Prima fază din evoluția complexului ecleziastic este datată după secolul al XI -lea, mijlocul secolului al XII-lea, și a avut rolul de capelă de curte nobiliară.

„Rotonda era deci, în prima jumătate a secolului al XII-lea, capelă de curte, respectiv o capelă dublă, cu un subsol ce putea asigura locul de criptă al familiei ctitorilor, cu parterul înalt, ce deservea necesităților cultice și poate un etaj de luptă, având în vedere poziționarea pe valul fortificației cu palisadă”, menționa în lucrarea sa „Rotonda de la Orăștie”, arheologul – profesor Zeno Karl Pinter.

Rotonda din Cetatea Orăștiei: faza a doua de construcție – biserică a comunității

În faza a doua din evoluția rotondei, cercetătorii au stabilit că edificiul, care suferise unele modificări arhitecturale, se transformă, prin secolul XIII, în biserică pentru comunitate. Aceleiași etape cronologice îi este corelat și primul culoar de acces spre subsolul capelei de pe latura vestică.

Aparținând aceleiași perioade, a fost descoperit și un mormânt în care a fost găsit un denar emis de regele Ungariei Vladislav I (1440-1444), însă materialele ceramice specifice coloniștilor germani identificate în pardoseala primului culoar, un pridvor, dezvăluie o datare de secol XIII.

Scoaterea din funcțiune a acestui pridvor, ce avea scopul de a oferi adăpost în cazul unor intemperii, este plasată la cumpăna secolelor XIV – XV.

Faza a treia de construcție – funcționalitate militară și capelă cimiterială cu osuar

In faza a treia de construcție, datată în cea de-a doua jumătate a secolului XIII, cercetătorii susțin că Rotonda din Cetatea Orăștiei primise funcționalitate militară, posibil pulberărie.

Zidul capelei inițiale a fost manșonat cu o zidărie brută. Mai apoi, după edificarea bisericii romanice, rotonda a devenit capelă cimiterială, iar subsolul era transformat în osuar. În interiorul rotondei au fost descoperite două monede: un obol (monedă divizionară a denarului) emis de regina Maria (1382 – 1385) și un quarting emis de regele Sigismund de Luxemburg (1386-1437). 

Printre ultimele intervenții notabile se numără practicarea în subsolul edificiului a unei răsuflători, al cărei gol a fost căptușit cu cărămizi. Cel mai probabil, această intervenție aparține celei de-a doua jumătăți a secolului XIV, spun specialiștii, care au făcut afirmația după ce au găsit în acest spațiu o  monedă emisă în 1552 de regele Ferdinand I.

În epoca modernă, Rotonda din Cetatea Orăștiei a fost demolată, iar subsolul acesteia a devenit groapă de var, care mai apoi a fost umplută cu moloz și materiale de construcție rezultate în urma lucrărilor de construire a bisericii luterane și renovărilor bisericii reformate.

Importante artefacte, descoperite în interiorul rotondei

Între artefactele arheologice importante, descoperite cu ocazia cercetării rotondei și cetății, se numără un fragment de tegula romană ștampilată, fragmente ceramice provenite din așa-numitele căldări de lut, datate în secolele IX și X, o monedă de argint, emisă de Domnul Țării Românești Dan I (1383-1386), un tezaur monetar, format din 28 de monede de argint și bronz, emise de regele Ungariei Vladislav (1440-1444), o ghiulea din piatră de calibru 240 mm, precum și alte monede care au fost integrate în circuitul științific.

Aceste descoperiri monetare sunt dovada unor activități comerciale intense în Orăștie și poziționează burgul medieval ca unul dintre pilonii comerțului transilvănean, alături de alte orașe importante din acea vreme precum Sebeș, Alba-Iulia, Cluj, Sibiu, Brașov.

Pe teritoriul Transilvaniei, acest tip de biserici sunt puține și se rezumă la rotondele de la Alba – Iulia (sec.X-XI) Geoagiu de Jos și probabil Cenad. În centrul și vestul Europei, acest tip de rotonde, de secol XI – XII, sunt numeroase și au acoperit nevoile cultice ale curților senioriale, reședințelor regale, bisericilor personale și fortificațiilor. Cazul Orăștiei reflectă un fenomen specific spațiului Boemiei, Moraviei și Ungariei, în care aceste edificii de cult devin biserici parohiale, fără a cunoaște destinatarii cultici inițiali ai acestora.

Sursa: Monografia Orăștiei – 800 de ani de istorie și identitate

Detalii suplimentare si pe Wikipedia