Trei specii de liliecii, care se regăsesc și în Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, dar și în multe alte zone județ și din țară, participă la concurs și au nevoie de voturi. Este vorba despre un concurs organizat de către specialiștii de la Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor din România, în urma căruia se va stabili „Liliacul anului 2026 – 2027, în România”.
Votul se desfășoară până în 20 februarie și poate fi exprimat pe site-ul www.lilieci.ro sau pe pagina lor de Facebook sau Instagram. Inițiativa organizării unui astfel de concurs are scopul creșterii nivelului de conștientizare cu privire la chiroptere și importanța lor.
Cine sunt concurenții acestei ediții?
Concurenții acestei ediții a concursului sunt Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), ce formează colonii uriașe doar în peșteri, Liliacul de iaz (Myotis dasycneme), care preferă apele curate și pădurile bătrâne, și Liliacul de amurg (Nyctalus noctula).
Liliacul cu aripi lungi
– formează multe dintre cele mai mari colonii de lilieci din Europa în peșterile de România, de exemplu în Huda lui Papară (cu peste 34.000 de exemplare în hibernare), Șura Mare, din Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, (cu peste 25.000 de exemplare în hibernare), sau Avenul de la Betfia (cu peste 7.000 de exemplare în colonia de naștere).
Vânează de preferință în păduri de foioase și migrează sezonal (între adăposturile de vară și cele de iarnă), pe distanțe de 40-100 km.
Liliacul de iaz
– este una dintre speciile rare ale României. În perioada de vară formează colonii în principal în clădiri (poduri, turnuri de biserici) sau, mai rar, în scorburi de arbori bătrâni. Coloniile de maternitate sunt mai ales din zonele joase, cu lacuri, râuri lente și zone umede întinse. Hibernează în peșteri sau alte adăposturi subterane, de regulă solitar, fără formarea unor colonii.
Liliacul de iaz este legat de suprafețele de apă, vânează aproape exclusiv deasupra unor lacuri, canale, sau brațe de râu, unde capturează insecte acvatice. Migrează sezonal între adăposturile de vară și cele de iarnă, pe distanțe de 100–300 km.
Liliacul de amurg
– este o specie foarte frecventă în România, prezentă în toate regiunile țării, atât în zone naturale, cât și în zone urbane. Este o specie care folosește scorburile arborilor ca adăpost pe tot parcursul anului. Poate însă folosi și peșteri în perioada de hibernare, formând colonii de sute și mii de exemplare. Coloniile de maternitate (din scorburi sau crăpăturile clădirilor) sunt mult mai mici, de câteva zeci de exemplare.
Vânează în spații deschise, deasupra pădurilor, pajiștilor și zonelor agricole. Este un zburător rapid, adaptat la capturarea insectelor la înălțime. Migrează pe distanțe foarte mari între adăposturile de vară și cele de iarnă, uneori pe sute sau chiar peste 1.000 km.
Cum protejăm liliecii?
Potrivit specialiștilor Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, putem proteja liliecii prin conservarea naturii, a habitatelor în care se hrănesc, și a peșterilor și clădirilor în care aceștia se adăpostesc.
„Liliecii nu sunt doar creaturi ale nopții, ci indicatori vitali ai sănătății ecosistemului nostru. O singură colonie poate consuma milioane de insecte dăunătoare în fiecare noapte, protejând pădurile și culturile agricole limitrofe fără a fi nevoie de pesticide.
Deranjarea lor, în special în perioadele critice de hibernare sau de creștere a puilor, poate duce la pierderi ireversibile pentru populațiile locale.
Așadar, dacă întâlniți peșteri sau zone de carst semnalizate ca fiind închise, vă rugăm să nu intrați. Chiar și lumina unei lanterne sau căldura corpului uman pot trezi un liliac din hibernare, epuizându-i rezervele de energie necesare supraviețuirii.
De asemenea, în apropierea zonelor de stâncărie sau a intrărilor în peșteri, mențineți un nivel scăzut de zgomot. Nu aprindeți focuri în gura peșterilor sau în zonele de adăpost. Fumul este letal pentru micile mamifere zburătoare. Și nu în ultimul rând, informați-vă corect! Liliecii nu sunt periculoși”, a declarat, pentru GO Hunedoara, directorul Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, Bogdan Luț.
Liliecii reprezintă un indicator al poluării mediului, fiind sensibili la aceasta. Astfel, prezența liliecilor într-un ecosistem sugerează că acesta este sănătos și nepoluat.
Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina este unul din cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și are o suprafață de peste 38.000 de hectare, din care peste 26.500 de hectare sunt păduri.
Sursa foto: lilieci.ro
