Fosile ale unor dinozauri cu coarne, descoperite în Țara Hațegului chiar de către pionierul cercetărilor paleontologice, Franz Nopcsa, în secolul XX, dar și în Ungaria, au stat la baza unei cercetări care rescrie istoria dinozaurilor de pe teritoriul european. Despre aceștia se credea că nu ajuns niciodată în Europa.
Studiul, efectuat de o echipă de cercetători din cadrul unor universități de prestigiu din Marea Britanie, Ungaria, Germania și România, a fost publicat zilele trecute în Revista Nature, cel mai important jurnal științific internațional.
Această descoperire, spun specialiștii, rescrie istoria cerstopsienilor din Cretacicul târziu.
Studiul corectează o idee veche de peste un secol, conform căreia ceratopsienii, dinozauri cunoscuți pentru trăsăturile lor craniene distinctive, nu ar fi ajuns niciodată în Europa.
Noile investigații indică faptul că fauna cretacică europeană era mult mai diversă decât s-a considerat. Iar fosilele din România și Ungaria oferă dovezi că dinozaurii ceratopsieni erau prezenți în regiune și au produs aici adaptări distinctive.
Aceste concluzii deschid o nouă perspectivă asupra modului în care continentul european a funcționat în trecutul geologic ca spațiu de evoluție și interconectare pentru diferite grupe de dinozauri.
„Aceste rezultate schimbă fundamental modul în care înțelegem evoluția faunei cretacice din Europa.
Fosilele descoperite, inclusiv cele de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, arată că dinozaurii ceratopsieni nu doar au ajuns pe fostul arhipelag european, ci au și evoluat aici forme proprii, adaptate mediului insular.
Studiile noastre arată că unele fosile considerate în trecut drept rhabdodontide – un grup recunoscut ca fiind endemic european – aparțin, de fapt, unor «dinozauri cu coarne» atipici. Iar Europa ar fi putut reprezenta chiar un coridor important în dispersia acestor animale între Asia și America de Nord”, afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, de la Universitatea București.
Uun nou gen de dinozaur: Ferenceratops shqiperorum
Fosilele din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, unul dintre cele mai valoroase teritorii paleontologice din lume, au reprezentat o piesă importantă în această descoperire.
Pe baza materialelor fosile din Formațiunea din Sînpetru, situată în sudul Bazinului Hațeg, cercetătorii au definit un nou gen de dinozaur.
Este vorba despre Ferenceratops shqiperorum, o specie de ceratopsian primitiv.
Numele său onorează contribuția baronului Franz (Ferenc) Nopcsa, pionier al cercetărilor paleontologice din Țara Hațegului și unul dintre cei mai influenți paleontologi ai începutului de secol XX.
Nopcsa este și cel care a descoperit materialul fosil ce reprezintă astăzi exemplarul de referință al speciei (holotipul).
Greu de identificat în trecut
Prof. dr. Susannah Maidment de la London Natural History Museum, coordonatorul studiului recent publicat, a explicat motivul pentru care aceste animale au fost atât de greu de identificat în trecut.
„Deși Iguanodon și Triceratops arată foarte diferit, grupele din care fac parte au evoluat dintr-un strămoș comun și au moștenit anumite caracteristici comune. Ambele grupe au dezvoltat independent mersul patruped, mecanisme complexe de masticație și o talie corporală mare. Din acest motiv, dinții și membrele lor sunt surprinzător de asemănătoare, atât din cauza istoriei evolutive comune, cât și a modului de viață similar. Atunci când avem la dispoziție doar fragmente din schelet, poate fi foarte dificil să stabilim ce animal avem în față”, a menționat prof. dr. Susannah Maidment.
Descoperiri recente și în Ungaria
Rezultatele studiului fosilelor din România vin să completeze date oferite de recente descoperiri importante din Cretacicul superior din Ungaria. Aici au fost identificate elemente craniene, mult mai complete decât cele cunoscute anterior, aparținând speciei Ajkaceratops kozmai, un „dinozaur cu coarne” cu afinități contestate până de curând.
Nou-descoperitele resturi de craniu confirmă fără echivoc și apartenența acestei specii la grupul ceratopsienilor, spun cercetătorii. Aceștia mai menționează că interpretarea descoperirilor din România și Ungaria confirmă atât importanța colaborării internaționale în cercetarea paleontologică, cât și rolul esențial al teritoriului Țării Hațegului în reconstituirea evoluției faunei cretacice europene.
Identitatea dinozaurilor erbivori din Bazinul Hațeg, reconsiderată
Acest studiu deschide noi direcții de investigație și consolidează poziția Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, parte din patrimoniul administrat de Universitatea din București, ca reper științific la nivel global.
Importanța acestei descoperiri este amplificată de faptul că inclusiv unele materiale atribuite anterior dinozaurului erbivor Zalmoxes prezintă trăsături ceratopsiene, ceea ce sugerează că identitatea și diversitatea dinozaurilor erbivori din Bazinul Hațeg vor trebui substanțial reconsiderate.
Unul dintre cei mai cunoscuți paleontologi ai momentului în studiul vertebratelor, prof. dr. Steve Brusatte, coautor al studiului, accentuează semnificația reinterpretării materialului fosil european:
„Dinozaurii cu coarne, precum Triceratops, sunt printre cei mai cunoscuți dinozauri, dar majoritatea speciilor din acest grup provin din America de Nord. Acum îi găsim și în Europa, unde au stat ascunși la vedere, fiind confundați timp de decenii cu reprezentanții altor grupe de dinozauri.”.
Foto: Geoparcul Internațional UNESCO – Țara Hațegului
