Panteonul Moților de la Țebea este, de fapt un cimitir al eroilor situate lângă Drumul European E79. Complexul cuprinde mai multe obiective legate de lupta moților pentru libertate și echitate social. În cimitir, pe lângă biserica satului Țeabea, se află mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu și Simeon Groza, revoluționari de la 1848, Gorunul lui Horea, Gorunul lui Iancu, dar și morminte și cruci commemorative ale eroilor din Războiul de Independență al României și din cele două Războaie Mondiale și două tunuri din războiul de la 1877.

Gorunul lui Horea, lui Iancu, lui Ferdinand
Mormântul lui Avram Iancu este considerat inima complexului, iar în imediata sa apropiere se află rămășițele gorunului lui Horea, sub care acesta a lansat chemarea la Răscoala din 1784. Biserica actuală este o construcție de la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar ea a fost ridicată pe locul unde, odinioară, exista o biserică moțească din lemn.
La 13 septembrie 1874 aici a fost îngropat Avram Iancu, iar în 1924, la 100 de ani de la înfințarea societății ASTRA, Țebea a fost vizitată de regale Ferdinand I și regina Maria. Vizita regală a avut loc în ultima zi a lunii august, iar cu acea ocazie locul a fost declarat Cimitirul Eroilor Neamului. Regele Ferdinand a plantat, și el, un gorun, care îi poartă și astăzi numele.

Singura “Biserică cu tricolor”
Biserica Panteonului Moților, sfințită la 20 septembrie 1896, este cunoscută drept “Biserica cu tricolor”. Aceasta este singura biserică din România care expune simbolul național, care au fost pictate în interior, pe tavan. Clopotul de bronz al bisericii din lemn care se afla odinioară aici a fost turnat în 1845, acesta fiind clopotul care a anunțat moartea lui Avram Iancu.
Mormântul lui Avram Iancu, inițial unul simplu, de pământ, a fost reamenajat. Crucea are o poveste neobișnuită. Ea a fost donată de preotul Ioan Tisu, care își pregătise crucea pentru propria sa trecere în neființă.

Cimitirul martirilor pentru România
Cine se oprește aici, poate vedea și mormântul revoluționarului pașoptist Ioan Buteanu, prefect al Zarandului și tribun al legiunii Auraria Gemina. Astăzi considerat martir, după ce a fost ucis la Abrud și spânzurat de maghiari, pe fața crucii sale scrie: “Mor liniștit. Moartea mea a fost răsbunată deajuns în cele două înfrângeri ale maghiarilor de la Abrud”.
Crucea de la 1877, situată în imediata vecinătate a mormântului lui Avram Iancu, este un simbol al dorinței zărăndenilor de a fi una cu românii din Regat, pe care i-au sprijinit în Războiul de Independență al României material, financiar și trimițând voluntari.
18 morminte ale unor eroi necunoscuți din Primul Război Mondial și 72 de morminte ale unor luptători a căror identitate este cunoscută. Alăturate, numărul lor formează 1872, anul în care a murit Avram Iancu.
Gorunul lui Horea, se spune, ar avea 400 de ani! Pentru a nu se prăbuși, în 1924 a fost recondiționat prin betonare în interior, iar coroana uscată a fost retezată. O ramură laterală a crescut din vechiul arbore, dar aceasta a fost, și ea, distrusă de o furtună în iulie 2005. Considerat, el însuși, monument istoric, actualmente doar trunchiul betonat al vechiului gorun mai poate fi văzut. Din ramura ruptă, ultima rămășiță vie, a fost cioplită o cruce de aproape 2 metri.

Sărbători în memoria eroilor naționali
De-a lungul anilor și alte personalități au dorit să planteze goruni în cimitirul national de la Țebea. Printre cei care au vrut asta s-a numărat și Nicolae Ceaușescu. Gorunul plantat de el, însă, nu s-a prins. Lucrătorii silvici l-au înlocuit în secret, însă și al doilea gorun s-a uscat. Un al treilea gorun a fost plantat, însă, în 1989, acesta a fost smuls de brădenii revoltați și incendiat în fața fostului Consiliu Popular. La două luni de la furtuna care a distrus definitiv arborele viu care era gorunul lui Horea, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a plantat, și el, un puiet, iar acesta s-a prins.
În fiecare an, la Țebea au loc, în a doua duminică a lunii septembrie, la o data cât mai apropiată de 10 septembrie, data morții lui Avram Iancu, evenimente comemorative. Dacă ajungeți prin zonă, nu ezitați să intrați și să apelați la serviciile ghizilor, două doamne deosebit de pasionate și implicate, care vă vor introduce sufletul în istoria locală a Țării Moților și Ținutului Zarandului, cu tot noianul lor de suferințe și împliniri!

Scrie o recenzie

Recenzia ta pentru aceasta locație

angry
crying
sleeping
smily
cool
Încarcă

Your review is recommended to be at least 140 characters long

Your request has been submitted successfully.

building Own or work here? Claim Now! Claim Now!

Claim This Listing