Peştera Dâlma de Brazi este situată pe versantul stâng al Scocului Mare în bazinul superior al Jiului de Vest, la o altitudine de cca 150 m faţă de DN66A şi la 1.200 m altitudine absolută, în dreptul confluenţei Scocului Mare cu Pârâul Jidanului. Intrarea peşterii, de formă triunghiulară deşi relativ mare (3 x 2 m), este bine mascată, se găseşte relativ greu şi este strajuită de un pâlc de brazi de unde şi denumirea peşterii. Accesul către peșteră se face din localitatea Câmpu lui Neag, iar urcușul istovitor este pe deplin răsplatit de frumusețea acestei peșteri. 

Accesul în zonă se face pe DN 66A, la o distanță de aproximativ 25 de kilometri de orașul Uricani. Poteca de acces spre peșteră pornește din dreptul drumului spre Masivul Oslea, fiind greu de observat. Drumul durează aproximativ 40-60 de minute, însă dificultatea traseului este recompenasată de priveliștea uimitoare oferită de Munții Vâlcanului, aflați în dreapta și de ramura sudică a Munților Retazat, în stânga. Durata normală de vizitare a peșterei este de două ore, iar turiștii au nevoie de echipament special, în perioadele umede, pentru traversarea Bazinului Mare, precum cizme de cauciuc lungi şi surse duble de lumină.


Este o peşteră formată dintr-o galerie principală şi o ramificaţie, de aproximativ 226 de metri. Galeria principală este largă de 3 – 5 metri şi înaltă de 3 până la peste 10 metri. Spaţiul se lărgeşte spre nord până la Sala Bazinului Mare, numită astfel datorită lacului temporar cantonat într-o depresiune a planşeului, lac care se formează în perioadele umede şi poate ajunge până la 1 m adâncime. Lacul împreună cu grupurile de speleoteme din clasa stalagmitelor şi scurgerilor calcitice de pe marginea lui, printre care şi o frumoasă stalagmită înaltă de 2 metri, ce conferă locului un farmec deosebit.

Oseminte de Ursus Spelaeus

Prezenţa în acest loc a osemintelor de Ursus Spelaeus dovedeşte că morfologia galeriei s-a schimbat mult în ultimele mii de ani, de când marele carnivor a călcat pentru ultima dată aici. Specialiștii presupun că datorită dispoziţiei în plan a galeriilor, Sala Bazinului Mare a reprezentat punctul de confluenţă a două ape: prima, venind pe „La Strâmtoare”, prin galeria laterală, dinspre versant, cealaltă reprezentând un izvor din profunzimea masivului. Cele două ape mergeau apoi spre sud, ieşind prin actualul portal.
Între cele peste 300 de peşteri cartografi ate acum în zonă, Dâlma cu Brazi a fost printre puţinele cunoscute şi menţionate în lucrări mai vechi. În 1929 P.A. Chappuis şi A. Winkler au colectat faună subterană şi au făcut o prima schiţă a peşterii. Cercetările de biospeologie au fost continuate de speologii din Bucureşti în 1957. În 1971 C. Goran realizează planul complet al cavităţii.

Scrie o recenzie

Recenzia ta pentru aceasta locație

angry
crying
sleeping
smily
cool
Încarcă

Your review is recommended to be at least 140 characters long

Your request has been submitted successfully.

building Own or work here? Claim Now! Claim Now!

Claim This Listing