A doua capitală a regatului dac, după cum spun istoricii (inițial acest rol i-ar fi revenit zonei Costești Cetățuie), Sarmizegetusa Regia (n.r. = cea regală) este cea mai mare așezare cunoscută din Dacia. Ea face parte din complexul celor șase fortificații dacice: Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna.
Capitala regatului Dac
Sarmizegetusa Regia găzduiește capitala regatului dac, cel mai probabil, începând din a doua jumătate a secolului I înainte de Hristos. Vreme de mai bine de 150 de ani Sarmizegetusa Regia este centrul politic, religios, militar, dar și economic al Daciei.
Centrul așezării cuprindea zona sacră și fortificația, însă când urcăm spre cetate, trebuie să ne închipuim că pantele dealului au fost terasate, iar pe acestea existau zone de locuit. Specialiștii le numesc cartierul civil de est și cartierul civil de est. Sarmizegetusa Regia însuma cam 4,5 km. Era formată din trei părţi principale: fortificaţia, zona sacră şi cartierele civile de vest, respectiv de est.
Ruinele actuale de la Sarmizegetusa Regia
Astăzi, la Sarmizegetusa Regia sunt, de fapt, ruinele unei fortificații care datează chiar din perioada războaielor daco-romane. Suprafața interioară este de aproximativ 30.000 de metri pătrați, aceasta fiind închisă de un zid din blocuri de calcar și, pe alocuri, blocuri de andezit.
Potrivit site-ului https://cetateasarmizegetusa.ro, al Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice, inițial, cetatea ar fi fost mult mai mică. Ea se întindea pe numai o treime din suprafața finală, însă avea să sufere modificări și reamenajări în timpul războaielor daco-romane.
Un drum din lespezi de calcar cu o lungime de aproximativ 200 de metri făcea legătura între fortificație și zona sacră. Aici dacii au construit ziduri de calcar care ajung chiar și la o înălțime de 10 metri. Zona sacră de la Sarmizegetusa Regia, include nu mai puțin de 7 temple: două sunt circulare, iar celelalte cinci au plan-patrulater. Tot aici exista un mare altar, dar și sisteme de captare și rețea de distribuire a apei.
Construcții religioase dar și ateliere de meșteșugărit
Ne-am putea închipui că aici erau, în vremea dacilor, doar construcții religioase, însă arheologii semnalează și locuințe circulare sau poligonale, dar și ateliere de meșteșugărit. Descoperirile presupun mii de piese din fier: unelte pentru agricultură, dar și obiecte casnice, decorative și bijuterii. Prima informație scrisă despre fortificație este o sursă medievală:
„Nu departe de Orăştie se afla în munte un oraş frumos, ale cărui fundații se mai păstrează toate. Incinta acesteia era şi ea din piatră cioplită” (“Chronika az magyaroknac dolgairól” – Gáspár Heltai, Cluj, 1575).
Abia în secolul al XIX-lea descoperirea a numeroase monede din aur de către localnicii care umblau prin cetăți, a făcut să reacționeze inclusiv autoritățile. Procuratorul domeniului fiscal Hunedoara, Paul Török, merge la Grădiştea de Munte unde constată existenţa ruinelor unui “necunoscut până atunci”. Primele săpături oficiale la Sarmizegetusa Regia se derulează în anii 1803 – 1804. Ele descoperă templul mare rotund, turnul pentagonal, baia romană. Dar prima campanie arheologică la Grădiştea de Munte are loc abia în 1922, deci, după Marea Unire.
Sarmizegetusa Regia cel mai important oraș al lumii antice în Dacia
Cercetările în teren au demonstrat că, în interiorul sistemului de fortificații dacic, Grădiştea de Munte ocupă o poziţie centrală, celelalte cetăţi înconjurând-o, ca pentru apărare. Istoricii spun că, la Grădiştea de Munte dacii au amenajat peste 260 de terase.
Majoritatea lor fuseseră construite pe partea sud-estică a dealului, partea însorită și, grație celui de-al doilea mare proiect de cercetare arheologică, desfășurat aici de Constantin Daicoviciu.
Construcțiile de fortificare, templele, atelierele dar și rețelele de captare și distribuție a apei, fac din Sarmizegetusa Regia cel mai important oraș al lumii antice în Dacia.
Trebuie să vizitați și cealaltă capitală, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Augusta
Fără îndoială, odată ajunși în județul Hunedoara, nu aveți cum să ratați vizitarea capitalei Daciei necucerite de romani. Unii turiști, impresionați, susțin că există la Sarmizegetusa Regia, în munții magici ai dacilor, energii benefice, regeneratoare, care ne ajută să ne redescoperim vitalitatea și bucuria de a trăi.
Pentru o mai bună înțelegere, însă, vă invităm și în vestul județului Hunedoara, la cea de-a doua capitală, de această dată a provinciei Dacia, cea cucerită de romani: Ulpia Traiana Sarmizegetusa Augusta. Aflându-le poveștile, veți avea ocazia de a descoperi leagănul civilizației românești și zorii istoriei ce-avea să vină.
Poze pentru copii, totalã lipsã de informatii istorice pentru adulti si cercetãtori.
3.0/ 5
Poze pentru copii în articol, imagfini „frmoase” la tragedia întâmplatã aici acum 1918 ani, totalã lipsã de informatii istorice pentru dulti si cercetãtori, doar informatii de deschidere cu publicul si chioscuri de suveniruri fãcute acum. Din punct de vedere istoric m-ar fi interesat diamentrul celor mai mari urme de coloane acolo (prbabil gurpa de coloane sus pe deal), având în vedere cã diamtrul coloanelor alea mari modificã istoria înspre fãgasul bun al istoriei, nu rahatul manipulant de acum în mainstream pseudo-history. Din pãcate e lipsã cronicã de creier în România mai ales în domeniul istoriei, asa cã pseudo-istoricii au spam-at netul peste tot cu poze cu Sarmisegetuza care NU NE SPUN NIMIC (nimic altceva decât acelasi poze pe net fãcute & postate de atâtia oameni de-a lungul deceniilor), iar cele care ne soun ceva, nu ke pozeazã nici dracu’, si fereascã sfântul sã ceri vreunui asemenea specimen ceva date concrete de pe acolo…, cã îti sare în cap imediat, plus cã ti spune sã vii de la capãtul celãlalt al lumii (unde ne-a exilat oculta mondialã) la Sarmisegetuza „sã mãsurãm noi dacã ne interseazã”, ca si cum dimensiunile respective sunt „de interes personal” al vreunuia, nu de interes national si chiar mondial….(!?), deci lipsã cronicã de creier vezi LA TOT PASUL. La fel si singura seria a istoriei reale a lumii („Noi Arianii Daci”), plinã de doevzi reale despre tot, si aia e ceva „neimportant” la români, desi strãinii de pe tpate meridianale stau la coadã sã o vadã, iart românii.. au alte prioritãti”, fotbalul, scandalul cu vecinii, fãcutul de misto pe facebook etc etc., cã cicã „asa iesim noi din epoca asta Apocalipticã” (unde noi suntem deja target-ati pentru exterminare…). NU Einstein, si cu totul altcineva a spus cã „Numai universul si prostia umanã sunt infinite, si nu sunt atât de sigur despre Univers”. (un fel de „Mare-i grãdina…” maicii domnului, România)
This site processes personal data. Details about this activity can be found here. By continuing to use the site you accept the conditions for the processing of personal data.OkPrivacy policy