Castelul Corvinilor

Legenda vie a Transilvaniei”, considerat cel mai mare monument medieval din sud-estul Europei și castelul unde ar fi fost întemnițat Vlad Țepeș, celebrul prinț valah, inspirație pentru un și mai celebru personaj, Dracula, Castelul Corvinilor este situat în centrul județului Hunedoara, în orașul cu același nume.

Sute de mii de turiști îi trec, anual, pragul însă puțină lume știe că prima fortificație de piatră de la Hunedoara a fost datată în secolul XIV. Este vorba despre castrul regal, ale cărui ziduri, cu grosimi de până la 2 metri, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic și piatră de râu, direct pe stâncă.

Povestea Castelului Corvinilor începe la 1409, când nobilul Voicu, alături de fraţii lui (Radu şi Mogoş), primesc din partea regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg, o moşie (numită în latinește “possession”), care cuprindea şi cetatea regală. Voicu nu adaugă nimic cetății, dar fiul acestuia, Ioan de Hunedoara (Johannes de Hunyad) o va transforma într-un castel comparabil cu alte construcții ale vremii din centrul și vestul Europei.

Castelul, opera lui Ioan (Iancu) de Hunedoara

După anul 1440, Ioan începe la Hunedoara construcții deosebite pentru acea vreme. El intenționa să transforme cetatea într-un castel, așa că prima etapă a presupus ridicarea a două curtine în jurul vechii cetăți. Acestea au fost construite din blocuri de calcar dolomitic și prevăzute cu creneluri în partea de sus. Ele erau flancate de turnuri rectangulare, dar și turnuri circulare, care erau o noutate pentru arhitectura militară a Transilvaniei, în acea vreme. Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor), mai puțin turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevazute cu un parter și de două niveluri. Încăperile din partea inferioară erau folosite pentru pușcași, iar încăperile de sus, ca zone de locuit și/sau apărare. Turnurile rectangulare aveau intrari carosabile și niveluri de apărare, iar intrarile în castel se faceau prin intermediul unor poduri, sustinute de piloni de piatră, ultimele părți ale podurilor fiind mobile.

Un castel mare și fastuos!

Prima etapa de constructie a castelului se încheie înainte de 1446, moment la care Ioan de Hunedoara a devenit guvernatorul regatului Ungariei. Ulterior, el va modifica planurile de construcție ale castelului, punând un mai mare accent nu pe construcțiile militare, ci pe cele civile. Palatul, amplasat pe latura vestică, este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei și scara spiral. Arhitectura este de un rafinament deosebit: întâlnimi, aici, câte două nave cu cinci piloni octogonali din marmură, cu nervuri în cruce si console ornamentate, cu chei de boltă în stil gotic, dar și o galerie cu burdufuri. Potrivit istoricilor, Sala Cavalerilor era folosită ca sală de mese la ocazii festive, în timp ce Sala Dietei era folosită pentru festivități. Galeria și turnul Nje Boisa (trad. “Nu te teme”, în slavonă, denumire provenită, probabil, pe filiera mercenarilor sârbi aflați în garnizoana castelului) este o construcție militară unică: ea are 5 niveluri cu deschideri pentru arme și este conectată cu castelul printr-o galerie lungă de 33 de metri, construită pe stâlpi masivi din calcar. Moartea lui Ioan de Hunedoara și începerea luptelor pentru ocuparea tronului regatului maghiar pun capăt celei de-a doua faze de construcție. Potrivit site-ului castelului, www.castelulcorvinilor.ro, monumentul era, acum, comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare și fast”. După 1458 încep lucrările la logiile care vor alcătui aripa Matia, ornamentată cu o pictură laică, unică.

Principele Gabriel Bethlen își pune amprenta

În secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, în timpul căruia Transilvania cunoaște o deosebită înflorire, modifică părți din castel și construiește în partea estică, pe o fundație deja existent “Palatul mare dinspre oraș”, cu camera de locuit și o sufragerie, sala Dietei este reamenajată și compartimentată în încăperi cu diverse destinații. Este modificat și aspectul interior al capelei, sunt construite pasaje de legătură și se construiesc Turnul Alb și Terasa de Artilerie, dar și curtea exterioară, numită și curtea husarilor, spațiu destinat locuințelor administratorului, ale funcționarilor, casa ogarilor și depozitele cu hrană și fân. Cele mai importante lucrări de restaurare ale Castelului Corvinilor vor avea loc în secolul XIX: fațada palatului mare dinspre oraș și acoperișurile (actuale), din tiglă glazurată, mult mai înalte decât primele acoperișuri. Se adaugă creneluri, un turn de supraveghere, iar o parte a ornamentelor de piatră sunt înlocuite cu unele moderne pentru acea vreme.

Apă aveți, dar suflet, ba!”

Fântâna castelului, săpată între două incinte, are o adâncime de aproape 30 de metri. Legenda spune că ea ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora Ioan (Iancu de Hunedoara) le-a promis libertatea dacă vor ajunge la apă, o mare necesitate în castel. Dar după 15 ani de muncă grea, când au terminat de săpat în stâncă și au ajuns la apă, Iancu de Hunedoara murise, iar soția acestuia Elisabeta Szilagyi nu a păstrat promisiunea făcută de soțul său. Legenda spune că inscripţia cu caractere vechi, arabe, de pe unul dintre contraforturile capelei înseamnă „Apă aveţi, dar suflet, nu”. În realitate, în piatră a fost săpat, la jumătatea secolului al XV-lea: „Cel care a scris această inscripţie este Hasan, rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică”.

Legenda corbului și a Corvinilor

Blazonul familiei Corvinilor (n.r. de la “corvus”, în limba latină) este inscrptionat un corb care tine în cioc un inel de aur. Se spune că Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, mama lui fiind Elisabeta, o frumoasă femeie din Tara Hategului. Pentru a o feri de necinste, regele îi da de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i si un inel ca dar pentru copilul nenascut, pentru ca acesta să poată fi recunoscut atunci când va creste, dacă va merge la curtea regală. În timpul unui popas pentru prânz, inelul este furat de un corb, atras de strălucirea bijuteriei. Atunci Ioan de Hunedoara ia un arc si sageteazã corbul, recuperând, astfel, inelul. Ajuns mare, la curtea regală, povestește întâmplarea regelui, iar acesta hotărăște ca simbolul familiei să fie corbul cu inel de aur în cioc, pasăre asociată cu înțelepciunea și longevitatea.

O civilizație cu rădăcini în paleolitic

Este bine de știut că grădina Castelului Corvinilor poartă urme de locuire încă din perioada paleolitică, neolitică și eneolitică, din epoca bronzului, Hallstatt-ul mijlociu, dar și epoca dacică. În perioada modernă, grație arhitecturii sale de excepție și a suprafețelor mari disponibile, Castelul Corvinilor a fost gazdă pentru realizarea mai multor producții cinematografice, filme artistice, documentare și clipuri publicitare. Potrivit site-ului official al castelului, www.castelulcorvinilor.ro, au fost turnate aici filme precum “François Villon”, “Vlad Țepeș”, “Mihai Viteazul”, “Alexandru Lăpușneanu”, “David”, “Regii blestemați”, “Vlad”, “Jacqou le Croquat”, “Blood Rayne” etc. Dacă intenționați o vizită în județul Hunedoara, Castelul Corvinilor ar trebui să fie primul motiv pe lista de atracții turistice. De altfel, întreg județul este înțesat de vestigii și povești, care vă așteaptă doar să le descoperiți.

Iar orice drum începe cu primul pas!

Scrie o recenzie

Recenzia ta pentru aceasta locație

angry
crying
sleeping
smily
cool
Încarcă

Your review is recommended to be at least 140 characters long

Your request has been submitted successfully.

building Own or work here? Claim Now! Claim Now!

Claim This Listing