O nouă specie de dinozaur a fost descoperită pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, de o echipă internațională de paleontologi de la Universitatea din București și Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta. Specia, un dinozaur erbivor care a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani, a primit numele de Kryptohadros kallaiae.
Această descoperire, publicată în prestigioasa revistă Journal of Systematic Palaeontology, rescrie istoria evoluției faunei de pe fostul arhipelag european din Cretacicul târziu.
Secretul de sub drumul forestier
Povestea descoperirii a început în anul 2022, lângă satul Vălioara, în vestul Bazinului Hațegului. Un drum forestier nou amenajat a tăiat straturile geologice ale Formațiunii Densuș-Ciula, scoțând la lumină fragmente de rocă cu un conținut neobișnuit.
„Cercetările ulterioare au arătat că nu erau doar resturi izolate, ci părți ale scheletului aceluiași individ”, explică cercetătorul Gábor Botfalvai.
Spre deosebire de majoritatea descoperirilor din zonă, care constau în oase disparate, situl de la Vălioara a oferit un schelet parțial ce include elemente de craniu și ale membrelor – o raritate absolută pentru această regiune.
De ce „Kryptohadros”? Povestea numelui
Numele genului, Kryptohadros (hadrosaurul ascuns), are o dublă semnificație. Prima dintre acestea este dată de confuzia istorică. Practic, timp de peste 130 de ani, resturile acestei specii au fost „ascunse” în colecțiile muzeale, fiind confundate și atribuite automat speciei Telmatosaurus transsylvanicus, descrisă de Franz Nopcsa la începutul secolului XX.
Iar a două semnificație a numelui este dată de locul în care scheletul a fost găsit. Situl a rămas nedetectat deși se afla în imediata apropiere a unor zone explorate intens de paleontologi în ultimele decenii.
Numele speciei, kallaiae, poartă o încărcătură emoțională. Este un omagiu adus mamei primului autor al studiului, Kállai Csilla, care i-a susținut pasiunea pentru știință. Anunțul, făcut în contextul zilei de 8 Martie, celebrează simbolic rolul femeilor în susținerea cercetării și educației.
O Europă a insulelor și migrațiilor asiatice
În urmă cu 70 de milioane de ani, Europa nu era un continent unitar, ci un mozaic de insule. Analizele filogenetice realizate pe Kryptohadros kallaiae arată că acest dinozaur făcea parte dintr-un grup numit Telmatosauridae, înrudit cu specii din Italia (Tethyshadros).
„Hadrosauroidele au evoluat inițial în Asia și au ajuns în Europa în mai multe valuri de migrație. Unul dintre aceste valuri a adus strămoșii lui Kryptohadros în sud-estul Europei”, declară Zoltán Csiki-Sava, coordonatorul echipei din România.
Această descoperire confirmă că viața pe insulele europene era mult mai dinamică și diversă decât se estimase anterior.
Importanța pentru geoparc și știință
Profesorul Attila Ősi subliniază că noua specie a putut fi identificată doar printr-o reanalizare minuțioasă a materialului „istoric”. Această metodă a demonstrat că ceea ce paleontologii numeau generic „dinozauri cu cioc de rață” în Țara Hațegului reprezenta, de fapt, o diversitate mult mai mare de specii adaptate mediilor insulare.
Pentru Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, Kryptohadros kallaiae devine un nou ambasador științific, subliniind valoarea universală a acestui teritoriu pentru înțelegerea istoriei vieții pe Pământ.
